Dar si cand voi muri

Probabil la 90j de ani, dupa vreo 2 decenii in care sa-mi blestem zilele si sa astept moartea, singura si in balti de cacat si voma, chinuita in cine stie ce groapa de spital, cu un lucru ma voi mandri: ca n-am contribuit in mizeria asta cu inca un plod caruia societatea sa-i bage acul in vena sa-l vampirizeze si apoi sa-l arunce.
Voi muri in chinuri si saracie dupa o viata de munca? Desigur, dar nu voi condamna pe altul la mizeria asta numita viata. Si nici nu vrea sa-mi prelungesc existenta infecta printr-un potential copil.